Mânăstirile constituie pentru istoria poporul român o parte din identitatea noastra culturală şi istorică. În articolul de ieri v-am prezentat câteva dintre cele mai importante mânăstiri pictate din Bucovina, astăzi vom prezenta cea de-a doua parte a materialului, o incursiune fotografică şi date istorice.
Mai jos veţi regăsi o scurtă descriere şi introducere în cele mai importante mânăstiri din Bucovina însoţite de fotografii.
———————————–
PROBOTA. Construită în 1530, Probota este prima biserică ctitorită de Petru Rareş, care a preluat picturile altor câteva biserici şi care a intenţionat ca această biserică să fie necropola familiei sale. Biserica se află pe un deal din satul Probota, care aparţine de comuna Dolhasca, şi este proiectată în stilul architectonic moldovenesc, specific perioadei lui Ştefan cel Mare, combinând simplitatea tradiţiei săteşti cu elemente gotice. În naos încă se poate vedea pictura votivă înfăţisându-l pe voievod, care este însoţit de soţie şi de cei patru copii. În interiorul bisericii se poate vedea frumosul portret al Sfantului Nicolae, sfântul protector al bisericii, sărbătorit în ziua de 6 decembrie şi recunoscut pentru afecţiunea sa pentru copii. Din punct de vedere al arhitecturii şi al poziţiei, Probota se aseamănă cu biserica mânăstirii din Neamţ. Pereţii exteriori şi interiori au fost pictaţi în 1532, cu doi ani înainte de a începe pictura la biserica Voroneţ. În afară de câteva excepţii, frescele sunt în general executate conform canoanelor oficiale ale epocii. În toamna anului 2000, când a fost terminată restaurarea picturilor murale de la Probota, executate cu participarea unor experţi japonezi, frescele originale – de o deosebită valoare artistică – au fost aduse la lumină în toată splendoarea lor. Pe peretele din partea de sud pot fi admirate, pe lângă altele, scenele care ilustrează “Asediul de la Constantinopol” şi “Arborele lui Ieseu”.

ARBORE. Se întâmplă foarte rar ca ctitorul bisericii să fie înfăţişat în două picturi votive în cadrul aceleiaşi biserici. Luca Arbore – care a fost cândva cel mai apropiat sfetnic al lui Ştefan cel Mare – reprezintă o excepţie. Biserica, fără clopotniţe, a fost construită în timp ce fondatorul ei era încă în viaţă, dar artistul Dragos Coman a executat picturile exterioare 40 de ani mai tarziu, la cererea fiicei celei mari a omului, care a fost pentru o lungă perioadă de timp cel mai înalt magistrat al Sucevei. Una dintre compoziţii, care a dat naştere unor comentarii aprinse, este cea care ilustrează “Procesiunea Sfintei Cruci”, specifica artei murale din Moldova. Figura centrală este cea a Împăratului roman Constantin cel Mare (306-337). Două surse diferite se referă la bătălia de la 312 d.Hr., desfăşurată în apropierea podului Milvius (“Podul Şoimului”), situat la nord de Roma. Sunt înfăţişate trupele lui Constantin luptând împotriva armatei conduse de Maxenţiu, care fusese proclamat unic împărat în 306. Constantin a ieşit victorios. Încă din vremea în care împăratul era în viaţă, hagiografia creştină a început să răspândeasca legende cu privire la această victorie. Una dintre ele povesteşte că, în ajunul bătăliei, împăratul Constantin a avut un vis în care a fost sfătuit să graveze pe scuturile soldaţilor semnul divin (“caeleste signum dei”), înainte de începerea luptei. Şi exact aşa au şi procedat. O altă legendă spune că împăratul Constantin a văzut, în mijlocul zilei, o cruce imensă apărând pe cer, deasupra soarelui, iar pe cruce stă scris: cu acest semn vei birui. Aceasta este legenda care a fost răspândită, iar pictorul moldovean a adaptat-o perioadei dificile prin care trecea. Biserica este dedicată “Decapitării Sfântului Ioan”.

PĂTRĂUŢI. Spre deosebire de Orient, unde credincioşii îşi arată credinţa faţă de Dumnezeu prin sculpturi, bisericile moldoveneşti o arată prin picturi, de vreme ce canoanele Bisericii Ortodoxe interzic prezenţa şi venerarea “chipului cioplit”, în interiorul bisericilor sau în orice altă parte. Construită în 1487 de Ştefan cel Mare şi dedicată Sfintei Cruci, biserica din Pătrăuţi reprezintă un monument important al acestei tendinţe, care va fi desăvârşită în viitoarele construcţii ale marelui conducător şi ale descendenţilor săi. Biserica a fost ctitorită într-un an dificil pentru Moldova, şi, probabil, din acest motiv nu impresionează prin dimensiune. Dar are o armonie captivantă, iar scena “Descoperirea crucii de Împăratul Constantin cel Mare”, pictată în pronaos, pe peretele de vest, pare a avea legătură cu crucea care protejează biserica, dar şi cu aspiraţiile fondatorului, din moment ce fresca ilustrează una dintre bătăliile anti-otomane ale lui Ştefan cel Mare. Liniile clare, dinamica gesturilor, mişcarea naturală a cailor şi personajul monumental al compoziţiei anunţă o adevărată revoluţie în iconografia artei religioase moldoveneşti. Biserica Pătrăuţi, primul sit religios fondat de Ştefan cel Mare, este construit conform unui plan trilobat: turla este ridicată pe navă, iar pronaosul este acoperit de dom.

Sursă: ILove Romania
Read Full Post »